Share.

    6 Kommentare

    1. Comprehensive_Bad876 on

      ![gif](giphy|SVgKToBLI6S6DUye1Y)

      Mulțumită unor japițe de la răsărit.

    2. Roşu-albastru este steagul Moldovei. Galben-albastru al Valahiei. Erau dispuse orizontal. Se voloseau de exemplu la navele maritime sau fluviale. Fiind galbenul comun aşa s-a creat tricolorul la unire.

    3. Adevărat? Heraldica statelor medievale românești a pus bazele cromatice și simbolice ale identității naționale de mai târziu. Evoluția către tricolorul actual nu a fost un salt brusc, ci o contopire a elementelor tradiționale din cele două mari principate, influențată de mișcările de emancipare din secolul al XIX-lea.

      1. Culorile Predominante în Heraldica Medievală Fiecare stat medieval avea o identitate vizuală distinctă, bazată pe simboluri heraldice clare și culori specifice care se regăseau pe steagurile de luptă (pânze) și pe sigiliile domnești.

      * Țara Românească (Muntenia): Simbolul central era vulturul cruciat (acvila). Culoarea dominantă era galbenul (aurul), adesea reprezentat pe un fond albastru sau azuriu. În anumite perioade, pe steagurile militare apărea și corbul cu crucea în cioc.
      * Moldova: Simbolul heraldic era capul de bour cu o stea între coarne, flancat de un soare și o lună. Culoarea istorică definitorie pentru Moldova a fost roșul (purpura). Steagul lui Ștefan cel Mare, de exemplu, era de culoare roșu-închis, având brodat chipul Sfântului Gheorghe.
      * Transilvania: Deși aflată sub diverse administrări, heraldica sa includea adesea albastrul (pe care erau așezate acvila, soarele și luna) și roșul (simbolizând cele șapte cetăți).

      1. Formarea Tricolorului: De la Simboluri la Unitate Trecerea la combinația de roșu, galben și albastru s-a realizat prin mai multe etape istorice cheie:

      * Unificarea Simbolică: În secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, ideea unității românilor a început să fie reprezentată prin alăturarea culorilor celor două principate: albastru și galben (Țara Românească) și roșu și galben (Moldova). Galbenul era elementul comun, reprezentând adesea bogăția resurselor sau grânele.
      * Revoluția de la 1821: Tudor Vladimirescu a folosit pe steagul său cele trei culori, însă acestea nu erau încă așezate în forma actuală. Albastrul simboliza cerul și libertatea, galbenul dreptatea, iar roșul frăția de sânge.
      * Regulamentele Organice (1831-1832): Pentru prima dată, culorile au fost recunoscute oficial de Poarta Otomană sub formă de fanioane pentru milițiile pământene: albastru și galben pentru Muntenia, respectiv roșu și albastru pentru Moldova.
      * Revoluția de la 1848: Momentul decisiv a fost 14/26 iunie 1848, când Guvernul Provizoriu de la București a decretat ca steagul național să fie tricolorul: albastru, galben și roșu, având înscrisă deviza „Dreptate – Frăție”. Dispunerea verticală, inspirată de modelul francez, sugera modernizarea și spiritul republican. Sinteza Semnificației Heraldice Actualul tricolor poate fi privit ca o fuziune a elementelor celor două țări surori, consolidată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza și definitivată prin Constituția din 1867.

      https://preview.redd.it/d65s6wh4ldtg1.jpeg?width=1473&format=pjpg&auto=webp&s=a13f76c1c36f46d1a84c93a9cf805ece8147131a

      Dispunerea culorilor a variat (orizontal în timpul lui Cuza, cu albastrul sus), dar după 1867 s-a stabilit forma verticală cu albastrul la lance, simbolizând stabilitatea și continuitatea.

    Leave A Reply